13 decembrie 2011

Prostul de mine...sau prostul din mine?


Am sunat-o de dimineata. Mi-a raspuns cu lacrimi in ochi si pe un ton suspinat... Imi spune ca plange de 3 ore incontinuu pentru ca m-a visat intr-o ipostaza, defavorabila ei... Imi da de inteles ca nu poate trece peste "greseala" pe care am facut-o si ca vrea sa o terminam...O inteleg foarte bine ca isi doreste un baiat/barbat care sa fie doar pentru ea pe tot parcursul relatiei si, ca merita sa fie facuta fericita de cineva care stie sa o pretuiasca cu adevarat. Eu de ce nu am putut sa fac asta?...Pentru ca sunt, ca majoritatea masculilor din lumea asta, un golan. ...Stiu, e trist ca zic asta, dar mai trist era daca nu eram sincer si traiam intr-o minciuna continua. Destinul ne-a aratat ca, din pacate, nu suntem facuti unul pentru celalalt. Am fost compatibili doar pe plan sexual... prin simplul fapt ca suntem doua caractere diferite si in acelasi timp si puternice, soarta ne-a facut sa avem pareri diferite si sa ne dorim de la viata altceva decat avea celalalt in perspectiva.
...Ea isi doreste alaturi, o persoana care sa fie doar pentru ea din toate punctele de vedere...care sa traiasca doar pentru ea si sa-i fie mereu aproape....sa o iubeasca neincetat si sa nu aiba nevoie de a gasi la alta, ceva ce-i poate oferi si ea.
...Eu imi doresc alaturi, o persoana puternica, cu un caracter ambitios, care sa ma "concureze" pe plan profesional si de la care sa invat multe lucruri. Imi doresc o femeie matura (nu neaparat ca si varsta, cat mai mult mental) care sa ma stimuleze in tot ceea ce fac si sa fie mandra de mine. ...Imi doresc pe cineva plin de viata, care sa stie sa-mi transforme oboseala si nervii cu care vin acasa, in zambete pline de buna dispozitie.

Imi doresc sa pretuiesc relatia de prietenie care o sa ramana intre noi...O sa fie pentru mine prietenul cel mai bun pe care il caut de atatia ani de zile. Stiu, o sa-mi fie greu pentru ca inca o iubesc, dar destinul ne-a aratat ca drumurile noastre trebuiesc sa o ia pe cai diferite. Merita ceva mult mai bun decat mine. Vreau ca peste cativa ani, sa o vad implinita atat pe plan profesional, cat si sentimental...Imi doresc sa o vad fericita si vesela alaturi de acel cineva care va sti sa-i ofere tot ce nu am fost eu in stare sa-i ofer. Am invatat amandoi lucruri noi din relatia care ne-a tinut uniti...lucruri care ne vor fi de folos in relatiile viitoare sau in viata de zi cu zi.
Sunt constient ca nu am meritat-o si, in acelasi timp constientizez ca i-am facut mult rau fara sa vreau sau fara sa-mi dau seama... sincer, imi pare rau. Sper doar sa-mi oferi cu drag prietenia ta si sa-ti amintesti cu placere de momentele frumoase petrecute impreuna. ...si mai sper sa-ti aduci aminte ca, oricat de mult rau ti-a facut acest nenorocit, inima lui nu a incetat niciodata sa bata pentru tine.

* Aceasta postare de mai sus, a fost scrisa cu o zi inainte de ziua mea de nastere. Nu am publicat-o, pentru ca inca mai speram ca lucrurile dintre noi or sa inceapa sa mearga din ce in ce mai bine, dar a ales minciunile in locul meu.

Acum, obosit de atât ascultat Christina Perri - Jar of heart, m-am oprit 5 minute in fata oglinzii pentru a vedea daca sunt cu adevarat acel om, de care toata lumea fuge pentru ca sunt un heartbreaker. Cel mai bun prieten a inceput sa-mi fie timpul, pentru ca el mereu ma așteaptă si face lucrurile doar cand stie ca e momentul potrivit.
Niciodata nu m-am considerat "a fi cel mai bun la pat" sau nicidecum nu m-am considerat un macho man, cum mai nou ma vad unii. ...Eu sunt de fapt acel monstru dintr-o relatie, care nu stie sa construiasca si nu stie sa pretuiasca...stie doar sa-si bata joc (asta e parerea celor din jurul meu). Eu tin sa-i contrazic zicandu-le ca in viata merg dupa niste principii formate inca de pe vremea cand eram un mucios... E greu sa dezarmezi acele bombe transformate in minciuni cand cei din jurul tau te catalogheaza asa, dar trebuie doar sa tin capul sus si sa continui sa nu ma abat de la principii. Am incercat de multe ori sa par si eu "cocos" sau sa arat ca sunt rece ca o "stana de piatra", dar ca si voi, am si eu un organ care face ca un ceas...am si eu sentimente, pe care de multe ori le-am pastrat in acea cutiuta, fara sa deschid portitele in larg, ca sa nu le pierd sau de frica de a nu le darui persoanei nepotrivite. ....de fapt, eu am fost acea persoana care a primit sentimentele altora...sentimente pe care nu le meritam. ...dar mi-e greu.
....Mi-e greu, pentru ca acum e prea tarziu sa deschid cutiuta si sa daruiesc acele sentimente persoanei pe care o iubesc. Poate am facut mult rau, dar niciodata nu am cautat la alta persoana, ceea ce gaseam la persoana de langa mine. De fapt, am avut totul si, nu stiu de ce am cautat altceva. ..Poate pentru ca imi doresc alaturi de mine o femeie, si nu o fata....iar acea femeie imi doresc sa fie puternica, ambitioasa si dornica sa accepte provocari...sa fie fâșneață si plina de viata...sa nu stie semnificatia cuvantului trist/suparat.
...Pana atunci, nu pot sa zic decat ca imi plange sufletul....o cauta mereu si, stie ca acele clipe petrecute alaturi de ea, l-au alimentat cu bucurii, adrenalina si clipe frumoase. La ce folos, daca le-am dat cu piciorul? ...pentru ca era prea buna pentru mine...pentru ca era "acel ceva" pe care nu-l meritam si pe care viata mi l-a oferit doar pentru a-i oferi o experienta de viata...pentru a o pregati in relatiile viitoare in care va avea alaturi de ea, un barbat care va sti sa o faca fericita, care va fi doar pentru ea si care ii va oferi ceea ce merita cu adevarat...dragostea curata pe care o cauta.
Am iubit-o si o iubesc din tot sufletul meu, dar am descoperit in cercul ei de prieteni, o persoana desteapta, puternica, care pe zi ce trece, ma facea sa ma enervez ca ea nu vrea sa fie la fel, chiar daca avea potential sa faca asta. Acea persoana pe langa aceste doua calitati, avea o maturitate extrema pe care i-o impartasea, dar pe care ea o insufla foarte rapid. ....

In incheiere, vreau sa-ti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine si, sa-ti doresc sa ai parte de tot binele la care visai inca din timpul relatiei noastre.... IL MERITI!